Deveanul a realizat în atelierul său de „după uşa din bucătărie” macheta în lemn a peste 500 de locaşuri de cult româneşti.

Profil:

Născut. 26.02.1943

Educaţie. Şcoala Militară de Subofiţeri

Experienţă. Peste 40 de ani de „scobit” în lemn

Familie. Văduv, are doi copii

Militar de carieră, „APV”-ist, om al rigorii cazone, Gavrilă Telcian nu ar fi avut practic de ce să-şi încarce existenţa cu practica cioplitului în lemn. Dar aşa cum, din plăcere, unii în timpul liber merg la pescuit, alţii fac rebus, deveanul s-a dovedit a fi ceva mai activ. A devenit meşteşugar de plăcere.

„Nu ştiu de unde vine chestia asta cu cioplitul în lemn, dar plăcerea asta o am de mic copil, de acasă”, a spus Gavrilă Telcian.

„Armata” de 500 de biserici

Fostul militar, pensionat acum, s-a remarcat în unitatea sa cu creaţiile realizate în lemn. „În acea vreme lucram case memoriale. Am făcut după fotografie Bojdeuca din Ţicău a lui Creangă, casa memorială Labiş şi alte câteva. Comandantul m-a trimis cu ele la Cântarea României, dar nu am prea avut succes. Cineva mi-a spus „«Tovarăşu’, încearcă ceva folclor nou. Cu Labiş nu prea merge»”, îşi aminteşte Gavrilă Telcian.Din 1989, preocuparea pentru realizarea de machete în lemn a deveanului s-a fixat pe lăcaşuri de cult.

„Am realizat la scară redusă machetele a peste 500 de biserici de pe întreaga Vale a Mureşului şi din Banat. Majoritatea acestor lucrări le-am donat bisericilor şi pot fi văzute acolo. Am machete expuse şi într-un locaş de cult de pe Muntele Athos, dar şi în China, într-un templu budist. Nu am cerut niciodată bani pe lucrările mele. Nu sunt deloc un spirit mercantil. Pentru că le-am făcut macheta bisericii unde slujesc, îi rog doar pe preoţi să se roage pentru mine”, spune Gavrilă Telcian.

Cea mai dificilă creaţie a artizanului este o biseri