Întrebarea din titlu este de interes general, în contextul în care tot mai mulţi tineri preferă, în locul cumpărării publicaţiilor scrise, a urmăririi emisiunilor de televiziune, sau a celor radiofonice să îşi asigure fluxul necesar de ştiri şi alte necesităţi informaţionale doar prin utilizarea Internetului. Răspunsul - nuanţat, concret şi credibil - a fost oferit de doi cercetători, de la o universitate aparte, din China.
La întrebarea CARE ESTE VIITORUL JURNALISMULUI? au căutat să răspundă Shixin Ivy Zhang şi Edwards David. Cei doi sunt cercetători la Universitatea Nottingham, din Ningbo, China. Prima lor convingere este că Internetul şi inovaţiile în designul bazelor de date generează schimbări revoluţionare şi provocări în jurnalismul actual.
Pentru cei doi devine tot mai evident faptul că structurile existente până acum, specializate în furnizarea de ştiri, trec printr-o perioadă dificilă, îndeosebi cele care nu se adaptează noului mediu informaţional. Vechea şi noua presă sunt acum într-o confruntare pe viaţă şi pe moarte.
Cheia acestei schimbări,susţin cei doi experţi menţionaţi, o constituie fluxul de informaţii,viteza cu care acesta ajunge la destinatari, în modalităţi diverse.
O fluiditate a ştirilor care pulverizează barierele anterioare, impuse de spaţiul şi timpul emiterii informaţiilor de interes general. A căror calitate, diversitate şi viteză de distribuire fac diferenţa în lumea presei de azi.
Prima caracteristică a noului tip de jurnalism este adâncimea efectelor ştirilor furnizate, în cadrul publicului ţintă. Devin dominante interacţiunile stabilite între producătorii fluxului media şi audienţele scontate, între jurnaliştii profesionişti şi cititorii/ascultătorii/telespectatorii care le evaluează, în fiecare secundă, munca.
Şi – atenţionează cei doi cercetători – creşte interacţiunea în rândurile celor interesaţ