Compasiunea faţă de animale şi dorinţa de a trăi sănătos îi determină pe mulţi să adopte un stil de viaţă vegetarian. Numărul vegetarienilor din România a crescut în ultimii ani, motivaţiile celor care renunţă la carne fiind în special de ordin moral. O dietă fără carne, fără ouă sau chiar fără produse lactate. Din motive care ţin de compasiunea faţă de animale, de religie sau din dorinţa de a avea o viaţă sănătoasă. Aceasta este, pe scurt, povestea vegetarienilor.
Numărul celor care au ales un astfel de regim de viaţă a crescut în ultima perioadă şi la noi în ţară, spun reprezentanţii Societăţii Vegetarienilor din România (SVR), care are în prezent circa 600 de membri. „Pot spune că am observat în România o creştere constantă a membrilor SVR, dar şi a numărului vegetarienilor.
Dacă în urmă cu şapte ani nu cunoşteam personal niciun vegetarian, acum a devenit ceva obişnuit ca, din când în când, să aflu că o persoană recent cunoscută este, de fapt, vegetariană”, a declarat Marius Vasilescu, în vârstă de 26 de ani, membru activ al SVR. Acesta a precizat însă că în România nu există studii sau statistici privind numărul real al persoanelor care au ales acest stil de viaţă.
Tipuri de vegetarieni
Din cei aproximativ 600 de membri ai Societăţii Vegetarienilor din România, 50% s-au declarat, la momentul înscrierii, lacto-ovo-vegetarieni, 20% vegani, 11% lacto-vegetarieni, iar 4% naturişti. Ceilalţi 15% sunt simpli simpatizanţi.
Lacto-ovo-vegetarienii sunt cei care aleg o dietă bazată pe hrană din surse vegetale, ouă şi produse lactate. Această formă de vegetarianism este răspândită în special în Europa şi Statele Unite ale Americii. În acest timp, veganii exclud din dietă, din motive etice, orice produs de origine animală.
Consumul de miere este lăsat, însă, la latitudinea fiecăruia. Mai