Hunedoreanul face naveta de şase ani la Mombasa, în Kenya, unde un salariu lunar bun nu trece de 50 de dolari. Profil:
Născut: 16 septembrie 1957
Educaţie: Facultatea de construcţii Braşov
Experienţă: Inginer, om de afaceri
Familie: Căsătorit, un copil
Statură de uriaş, spirit de aventură şi o nelinişte abia strunită, toate sunt trăsături care ar putea compune un portret schiţat rapid al lui Lucian Măruţă. Soarta a făcut ca în urmă cu şase ani hunedoreanul să cunoască un om de afaceri străin, întâmplare care i-a creat ocazia de a vedea, de aproape, Africa.
Străin în Kenya
„Primele contacte cu civilizaţia neagră m-au şocat. Îmi aduc aminte de primul «Jambo, jambo!» pe care l-am trăit. Pe o stradă în Mombasa, drumul mi s-a intersectat cu cel al vreo patru-cinci negri. Văzându-mă, ca la un dans sincron, toţi s-au dat la o parte aplecându-se umil scandând în cor cu „Jambo ! Jambo!”, adică „bună ziua””, povesteşte Lucian Măruţă.
Albii fac legea la Mombasa, o ţară a exceselor, în care bogăţia, sărăcia, erotismul, fenomenele naturii, vânătoarea sau boala nu cunosc decât forme extreme, trăite sub briza afrodisiacă a Oceanului Indian. „Un alb în Kenya cred că se simte ca un american la Bucureşti. Se bucură de privilegiile unui statut superior celui al localnicului, cetăţean de rând”, consideră hunedoreanul.
La muncă sau la hotel, Lucian Măruţă era permanent păzit de o echipă de bodyguarzi africani, înarmaţi şi experţi în karate. Atuul albilor este, fireşte, forţa financiară. „Nu am văzut niciunde în lume o fragmentare atât de abruptă între bogaţi şi săraci ca în Kenya. Cei mai mulţi trăiesc cu venituri de circa 50 de dolari pe lună, adică cu ceva peste 35 de euro. Dacă ar fi să trăiască ca un european la Mombasa, un kenyan şi-ar putea permite dintr-un salariu cel m
