Uniunea Europeană a pus la dispoziţia României pentru intervalul 2007-2013 fonduri nerambursabile în valoare de 27,5 miliarde de euro. Până la finele lui 2009, românii au reuşit să contracteze doar 5,6 miliarde de euro din totalul acestora, iar sumele care au fost efectiv plătite nu au depăşit 600 de milioane de euro, potrivit datelor KPMG.
Iar asta arată că mediul de afaceri români şi, în special, micii întreprinzători nu ştiu sau nu pot să profite de oportunitatea oferită de Uniunea Europeană. Birocraţia, durata prelungită de aprobare a documentelor şi incapacitatea solicitanţilor de a dispune de cofinanţarea proiectelor sunt doar câteva dintre impedimentele accesării de fonduri.
România se clasează pe penultimul loc în UE între ţările care au reuşit să atragă fonduri europene pentru proiecte de infrastructură, energie sau ocupare aferente perioadei 2007-2013. Cu cele 14,1% din alocarea totală de 19,6 miliarde euro, ţara noastră a fost depăşită doar de Grecia, care stă cel mai prost la acest capitol.
Diferenţa mare dintre sumele contractate şi cele plătite efectiv reiese din fapul că mulţi dintre cei care au început investiţiile nu au mai putut ulterior să asigure cofinanţarea proiectului, fie din surse proprii, fie prin împrumuturi contractate de la băncile comerciale. În contextul în care afacerile multor întreprinzători au avut de suferit, pe fondul reducerii producţiei, băncile au devenit reticente în a mai oferi finanţare, având în vedere riscul de nerambursare a împrumutului.
Pentru că mulţi beneficiari de fonduri europene nu au mai dispus de resurse pentru asigurarea cofinanţării la momentul investiţiei, iar asta a determinat rezilierea contractelor deja semnate, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) schimbă regulile.
Nu va mai accepta din partea solicitantului doar o declaraţie pe propria răspundere prin care
