Konrad Adenauer a fost un adevarat politician, un om care si-a dorit puterea cu ardoare si a exercitat-o cu pasiune. A inteles repede ca jocul politicii nu-i condamna la decadere morala decit pe cei slabi, ca iti poti armoniza pina la un punct (desi niciodata indestul) crezul personal cu exigentele si constringerile asociate misiunii de lider politic. Astazi se implinesc 43 de ani de la moartea lui Konrad Adenauer, fost cancelar al Germaniei federale si personalitate marcanta a Europei secolului XX. Il rememoram atribuindu-i, pe buna dreptate, calitatea de fondator si refondator al unor proiecte de anvergura: Germania (occidentala) suverana, libera si democratica; parteneriatul franco-german; proiectul Europei unite; si, nu in ultimul rind, crestin-democratia germana si europeana. Despre Adenauer se va vorbi intotdeauna cu respect in Germania natala, atit in Vest, cit si in Est, dar si in intreaga lume libera. Unii dintre contemporanii sai nu au putut sau nu au dorit sa-i recunoasca deschis meritele - o soarta deloc neobisnuita pentru marii oameni politici -, insa trebuie sa admitem, astazi, ca prestigiul si autoritatea lui au contribuit mult la procesul prin care noua Germanie a scapat rapid de statutul de "paria" pe plan international. Era in mod evident nevoie de o figura proeminenta de care sa fie legat noul stat vest-german in constiinta lumii, de un om politic nepatat care sa ajute la desprinderea de trecut, inclusiv din punct de vedere simbolic. Adenauer a fost, probabil, solutia ideala. Probabil ca multi cititori ai lui Max Weber se intreaba - dincolo de obiectivele concrete ale savantului german, atunci cind trateaza politica drept o profesie si o vocatie - ce nume ar putea fi invocate intr-un astfel de context. Probabil ca, daca ne referim la secolul XX, Konrad Adenauer ar putea fi unul dintre primii invocati. A fost un adevarat politician, un om care si-a