Efectele nefaste ale crizei economice încep să schimbe din ce în ce mai mult faţa Europei. Faptul că România şi Bulgaria sunt puse la colţ ca repetenţi ai continentului nu este decât una dintre faţetele acestei transformări primejdioase.

Guvernele economiilor mari europene, în special Berlinul, au reuşit să salveze euro în momente în care monedei europene i se prevedea sfârşitul. Dar măsurile de austeritate nu sunt urmate de proiecte de relansare economică. Populaţia din numeroase state europene cunoaşte scăderi dramatice ale nivelului de trai, în timp ce societăţile încă prospere încearcă să construiască bariere şi ziduri în perspectiva anunţatei invazii a imigranţilor sărăciei.

Concurat de populismul extrem, proiectul european este din ce în ce mai slabit. Este o realitate sumbră în faţa căreia politicienii români au găsit cea mai păguboasă cale de raportare.

Bătălia politică din interior a fost exportată începând de astă-vară în capitalele partenerilor europeni şi transatlantici. Tabăra preşedintelui Traian Băsescu s-a dovedit mult mai bună şi mai credibilă în transmiterea propriei versiuni asupra evenimentelor din România. Semnalele primite de la Bucureşti au alertat pe toată lumea. Teza loviturii de stat şi a desfiinţării primatului legii a devenit standardul în evaluările privind România. Manevra a avut succes pentru Traian Băsescu. Preşedintele a câştigat la masa verde şi a rămas la Cotroceni în ciuda votului popular. Dacă lucrurile ar fi rămas aici, ar mai fi putut fi reparate. Din păcate, deşi a fost semnat un acord de coabitare, conflictul s-a purtat în continuare în aceieaşi termeni.

Jocul dus în exterior îşi arată acum adevărata faţă. Obosiţi de criză, partenerii europeni au constatat cât de bine le vine să adopte în mod oficial tezele primite în ultimele luni de la cea mai înaltă instanţă politică a României.