Ne vom lupta cu o "naţională" construită de Sandor Egervari, 62 de ani, de-a lungul a doi ani, din puşti cu care a luat bronzul la CM Under 20 din 2009 şi stranieri rodaţi în campionatele mari ale Europei.

La startul preliminariilor, toată lumea vedea o luptă în trei, România-Ungaria-Turcia, pentru locul doi în grupă. Marţi seară, deznodămîntul meciului de la Budapesta, Ungaria - Turcia 3-1, a limpezit situaţia. Ne vom bate cu vecinii maghiari pentru poziţia care asigură prezenţa la baraj.

Bronzul din Egipt

Povestea actualei echipe a Ungariei începe, de fapt, la Mondialul Under 20 din 2009. Cu Sandor Egervari pe bancă, speranţele maghiare au încîntat în Egipt, de unde s-au întors cu medalia de bronz. De departe cea mai mare performanţă după finala mondială jucată de reprezentativa mare în 1954. CITEŞTE ŞI: Cum mai ajungem la Rio » Înfrîngerea cu Olanda nu ne costă mult: programul ne favorizează

Au întors foaia

Atunci, în 2009, a fost şi momentul în care şefii federaţiei au decis că pentru a reveni în prim-plan şi la seniori e nevoie de-o strategie pe termen lung. Şi de un antrenor maghiar, după eşecurile înregistrate cu stranierii Matthaus şi Erwin Koeman. Iar cînd despărţirea de tehnicianul olandez a devenit certă, urmare a ratării calificării la CM 2010, numele lui Egervari a fost primul rostit.

Credit total

I s-a dat credit total şi, odată învestit, în iulie 2010, "eroul de la Cairo" s-a pus pe treabă. Primul target: integrarea în lot a cît mai multor puşti din trupa sa de bronz. Aşa i-a adus pe Korcsmar, Koman şi Krisztian Nemeth, dintre "egipteni", alături de "bătrînii" Gera (West Bromwich), Hajnal (Stuttgart) şi Juhasz (Anderlecht), pentru a completa noua "naţională" cu alţi tineri talentaţi, ca Dzsudzsak (Din. Moscova) sau Szalai (Mainz 05).

"Naţionala ultimului deceniu"

Un mix care şi-a făcut rodajul în p