Din 2.000 de kilometri de cale ferată, care străbat cele mai pitoreşti zone turistice montane ale României, doar 100 mai sunt utilizaţi Cea mai tristă poveste din industria românească a

Din 2.000 de kilometri de cale ferată, care străbat cele mai pitoreşti zone turistice montane ale României, doar 100 mai sunt utilizaţi

Cea mai tristă poveste din industria românească a ospitalităţii este trăită de vestitele mocăniţe de la munte. Trenuleţele fac, acum, obiectul unor tranzacţii cu fier vechi.

Câteva zeci de vagoane şi locomotive destinate transportului pe liniile cu ecartament mic au fost scoase recent la vânzare, însă licitaţia - adjudecată de o companie specializată în reciclarea fierului vechi - a fost anulată. Acesta putea fi deznodământul uneia dintre cele mai tragice istorii pe care o traversează infrastructura feroviară românească şi, odată cu ea, turismul montan cu trenuleţe tip mocăniţă.

Şi liniile industriale au potenţial turistic

Potenţialul turistic al zonelor montane în care au fost amplasate, acum mai bine de 100 de ani, liniile ferate înguste, este uriaş, dar la fel de mare este - cel puţin la nivelul autorităţilor centrale - şi nepăsarea faţă de această oportunitate.

Ca dovadă, statul a preferat să scoată la vânzare, la preţ de fier vechi, locomotivele şi vagoanele cu care ar putea fi transportaţi turişti prin locuri de o rară frumuseţe: Bucovina, Maramureş, Munţii Apuseni, Sibiu, Covasna - ca să amintim doar câteva. În acelaşi timp, liniile nu sunt nici reabilitate, din lipsă de fonduri, dar nici închiriate particularilor care ar şti ce e de făcut.

De partea cealaltă a "baricadei" se află câţiva (foarte puţini) susţinători ai turismului cu trenuleţul, operatori privaţi care, însă, pe lângă lipsa fondurilor, mai sunt nevoiţi să se lupte şi cu opreliştile impuse de autorităţi.

Fonduri UE sunt, dar ci