Cea mai aprinsă temă a summitului a fost ideea ca Grecia să cedeze suveranitatea asupra deciziilor fiscale, propunere susţinută de nemţi şi olandezi. Sursa: REUTERS

Grecii se considerau pregătiţi la summitul de ieri, fiind aproape de un acord cu creditorii privaţi, care trebuia să le deschidă calea spre un nou împrumut de la finanţatorii internaţionali. Ceea ce le-a blocat accesul la noi fonduri au fost, însă, ultimii doi ani de ţinte neîndeplinite. Astfel, elenii au nevoie de încă un împrumut de 130 de miliarde de euro.

Înaintea summitului, ei au negociat cu creditorii privaţi, care deţin circa 200 de miliarde de euro din datoria de 350 de miliarde de euro a Greciei. Înţelegerea viza ştergerea a 50% din această datorie prin intermediul unui schimb voluntar de bonduri.

Fără rezultat

Negocierile au fost, se pare, în van. Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, a declarat că se opune acestui sprijin, dacă Grecia nu implementeză reformele politice şi economice de care are nevoie. Este vorba de tăierea pensiilor şi anularea primelor de vacanţă acordate bugetarilor, scăderea numărului de angajaţi din sectorul public, reforme pe piaţa muncii.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a spus şi ea că o decizie cu privire la Grecia nu poate fi încă luată, în condiţiile în care troika, formată din reprezentanţii finanţatorilor externi, este încă la Atena şi nu se cunosc rezultatele întâlnirii acesteia cu băncile.

Premierul grec Lucas Papademos, numit doar de două luni în fruntea guvernului elen, este într-o situaţie extrem de dificilă.

Un comisar pentru Grecia

Olandezii şi nemţii cer deja ca UE să numească un comisar care să controleze exerciţiul fiscal al Greciei.

"Ceea ce au de făcut grecii este să demonstreze că sunt gata să implementeze pachetul de măsuri. Îi put