Politicienii noştri sunt interesaţi de majorarea PIB, dar nu orice creştere economică le pică bine.

Politicienii noştri sunt interesaţi de majorarea PIB, dar nu orice creştere economică le pică bine.

După unii analişti, creşterea economică din primul trimestru al anului 2007 s-a incetinit din cauza reducerii veniturilor din TVA, după alţii, PIB a avansat mai lent, ca urmare a creşterii importurilor. Toţi au dreptate. Dacă PIB se măsoară după elementele care-l creează, contribuţia pozitivă a valorii adăugate brute din servicii, industrie, construcţii şi agricultură a fost diminuată de influenţa negativă a veniturilor din impozitele nete pe produs (TVA, accize minus subvenţii). Dacă PIB e calculat după felul in care se cheltuieşte, contribuţia pozitivă a consumului şi investiţiilor a fost vizibil afectată de exportul net negativ (exporturi minus importuri). Dar problema este alta: unor analişti li se pare normal ca statul să ia - prin intermediul taxelor şi accizelor - o parte din nivelul de trai şi să o intituleze creştere economică. După cum altora li se pare firesc să se reintroducă TVA in vamă, chiar şi atunci cănd deficitul de cont curent nu işi găseşte determinantul major in importul de bunuri de consum.

Să vedem cum stau lucrurile din punctul de vedere al companiilor. Anul trecut in trimestrul intăi - cănd incasările din TVA şi accize au crescut cu 12% şi PIB s-a majorat cu 6,9% - valoarea adăugată brută a avansat doar cu 6,3%. Anul acesta - cănd intrarea in UE a simplificat legislaţia privind TVA şi PIB a crescut cu 6% - valorile adăugate ale firmelor s-au mărit cu 8,1%. De aici rezultă că atunci cănd statul nu mai incasează TVA anticipat şi companiile beneficiază de o cantitate mai mare de lichiditate, cănd le scad costurile operaţionale şi birocratice, cifrele de afaceri cresc in pas cu productivitatea şi se majorează sa