Un soare plictisitor făcuse din asfalt un fel de ciulama, iar autobuzele şi troleibuzele parcă îşi pierduseră viteza a patra, ba chiar şi pe a treia târându-se fără chef prin staţiile înţesate de doritori să ajungă acasă. Doi bărbaţi cu fizionomie de bugetari înmuiaţi de o transpiraţie RATB îşi povesteau zbuciumările de la servici.
"Un fleac, m-au ciuruit. M-au ciuruit şeful şi adjunctul care aveau boală pe mine şi mi-au tăiat 10% din salariu". Uneori nişte vorbe rostite de o vedetă devin fraze în gura oamenilor de pe zebră şi se uită cine le-a rostit prima dată pe ecran sau pe scenă. Devin o propoziţie fără autor, acestea alunecând printre miile de proprietari ai zicerii. Fraza aceasta des folosită "Un fleac, m-au ciuruit!" este ultima replică din filmul de mare succes "Cu mâinile curate".
Ea a fost rostită cu sângele gâlgâind în gură de comisarul Miclovan, jucat de Sergiu Nicolaescu, atunci când într-un depozit este lovit de gloanţele gangsterilor băştinaşi după ce comisarul îi lichidase pe mulţi dintre ei. Atât de îndrăgită a fost această vorbire încât eu am auzit-o şi pe post de sunet la telefoanele mobile ale unor tineri. Interesantă este şi povestea comisarului fără iubiri politice, dar cu patimă teribilă pentru meseria de poliţist, toate acestea îmbrăcate în personajul de popularitate comisarul Miclovan, interpretat fermecător de Sergiu Nicolaescu.
După ce comisarul "fără teamă şi reproş" moare în ultima secvenţă din "Cu mâinile curate" rămânând în ring comisarul comunist Roman alias Ilarion Ciobanu, publicul s-a revoltat că este desfiinţat un personaj atât de îndrăgit. Au curs telefoanele şi scrisorile către Sergiu Nicolaescu prin care românii îl rugau pe regizor să-l reînvie pe comisar în seriile următoare. Sergiu Nicolaescu chiar a fost convins că succesul trebuie reînnodat prin destinul comisarului, însă scenaristul,
