Românii consideră despre ei că au bun simţ, însă cu moderaţie, bunul simţ înseamnând în percepţia acestora în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi, conform unui studiu realizat la iniţiativa Pate Bucegi în luna mai.
Deşi bunul simţ şi ospitalitatea au fost considerate dintotdeauna "cartea de vizită a românilor" şi se spune că oriunde te duci în România găseşti oameni dornici să te găzduiască şi să te primească la masă, se pare, totuşi, că românii nu îşi dau note de premianţi. Acest lucru este dovedit de locul pe care românii singuri plasează România în clasamentul celor 27 de ţări europene din punct de vedere al educaţiei sociale, morale şi spirituale: locul 18.
Dintre caracteristicile cele mai importante pe care românii consideră că le au pe primul loc se situează generozitatea, bunul simţ, respectul şi politeţea. Chiar dacă aceste calităţi sunt pe primele locuri în imaginea de ansamblu a românului, doar 20% dintre români îşi dau note bune la aceste calităţi.
La capitolul responsabilitate şi încredere nu stăm însă la fel de bine. Aceste calităţi se află pe ultimul loc. Doar 14% dintre români consideră că suntem demni de încredere, cinstiţi şi atenţi în a ne onora promisiunile.
Bunul simţ pentru români înseamnă în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi. Aproximativ 80% dintre ei au ales ca formulele cel mai des folosite "mulţumesc" şi "te rog", alături de formula de salut "bună ziua". "Îmi cer scuze" este o altă formulă folosită de românii cu bun simţ, însă fără a se face risipă.
Atunci când vine vorba de educaţie şi bun simţ, o majoritate covârşitoare dintre români, 96%, consideră că bunul simţ se învaţă în familie şi că părinţii sunt cei care trebuie să facă educaţie în acest sens. Se aşteaptă, de asemenea, de la profesorii şi în speţă din
