Specialiştii la vârf din domeniul insolvenţei s-au reunit într-o conferinţă pentru a-şi definitiva priorităţile, însă adoptarea noului Cod al Insolvenţei le-a dat peste cap agenda. În locul propriilor priorităţi, experţii au fost nevoiţi să treacă în revistă punctele nevralgice ale Codului, pe care îl critică atât pentru conţinut, cât şi pentru modul de adoptare şi de abordare a problematicii insolvenţei.

Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI) şi Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), au organizat în zilele de 4 şi 5 octombrie 2013 prima ediţie a Conferinţei Naţionale de Insolvenţă.

„În contextul aprobării de către Guvern, în cadrul şedinţei de miercuri, 2 octombrie 2013, a OUG nr. 91 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cei peste 650 de practicieni în insolvenţă şi invitaţi care s-au întânit în Aula Magna a Facultăţii de Drept din Bucureşti au avut parte de două zile de discuţii, argumentaţii ale prevederilor cu caracter de noutate, dar şi de prezentări care au îmbinat aspectele teoretice şi practice ale acestuia“, se arată într-un comunicat al INPPI.

Temele cele mai controversate

Cele mai des menţionate teme de discuţie, atât în prezentările lectorilor, cât şi în intervenţiile moderatorilor sau ale participanţilor, au fost cateva dintre propunerile introduse direct prin OUG, propuneri ce nu aparţin consorţiului care a lucrat la elaborarea Codului, printre care se numără:

- Introducerea în sfera de aplicare a procedurilor de insolvenţă a regiilor autonome, în condiţiile în care regiile autonome trebuiau introduse în Cod de către consultant ulterior, după o atentă evaluare;

- Scăderea perioadei de implementare a planului de reorganizare de la 3 ani la 1 a