Considerat a fi un sport aristocrat, hocheiul pe iarbă se practică în România de la vârste fragede. Centrul Olimpic de la Izvorani a găzduit, la sfârşitul săptămânii trecute, Campionatul Naţional pe teren mare, la juniori III. Trei echipe de hochei pe iarbă masculină, cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani, s-au „duelat”, duminică, pentru titlul de campion naţional pe teren mare. Acestea sunt: C.S. Voluntari, C.S. 4 Antilopa şi Hochei Club Rapid Bucureşti.
„Sunt două feluri de astfel de competiţii cât priveşte acest sport: unul este pe terenul cu iarbă, de obicei pe cel de fotbal, care se mai numeşte şi outdoor, iar celălat este în sală sau indoor. Afară se dispută 11 jucători împotriva a 11 jucători, iar înăuntru sunt şase contra şase”, ne lămureşte secretarul general al Federaţiei Române de Hochei pe Iarbă, Dan Codreanu.
Considerat a fi un sport burghez în trecut, alături de tenis, golf şi chiar polo, hocheiul pe iarbă are acum din ce în ce mai mulţi pretendenţi. În România există 13 cluburi şi peste 200 de jucători legitimaţi, fete şi băieţi. Naţionalele „tricolore” se pot mândri cu un loc trei obţinut anul acesta la Campionatul Balcanic de la Albena şi încă o medalie de bronz la Europenele de la Amsterdam.
Diferenţe mari faţă de hocheiul pe gheaţă
Dacă numele celor două sporturi cu crosa sunt asemănătoare - doar suprafaţa fiind diferită- nici regulile nu sunt tocmai la fel. „N-are nicio legătură unul cu altul. Discrepanţele cele mai mari sunt că hocheiul pe iarbă nu este sport de contact ca cel de pe gheaţă, crosa nu poate fi folosită pe partea stângă pentru că reprezintă o rotunjire care o face nepracticabilă, iar tot acel echipament de protecţie de la gheaţă, aici lipsesc inclusiv patinele”, ne mai spune oficialul forului de spacialitate român. El adaugă că la hocheiul pe iarbă jucătorul are nevoie de u