Pregătită din timp, vizita vicepreşedintelui american la Beijing trebuia să se axeze pe relaţiile economice, dar evoluţii surprinzătoare, acum devenite publice, l-au obligat pe Joe Biden să joace rolul de mediator între China, pe de o parte, şi aliaţii Americii din zonă, de cealaltă parte, respectiv Japonia şi Coreea de Sud. Cu ce rezultate?
Am optat ca pentru aprofundarea răspunsului la întrebarea de mai sus să invit la un dialog, pe această temă, pe autorul recent lansatei cărţi Al Treilea Război Mondial, ex-diplomatul român la Shanghai, generalul Alexandru Grumaz.
Iată şi ideile abordate în acest context:
-Cum comentaţi instituirea unilaterală, de către China, a unei zone de apărare aeriană în Marea Chinei de Est?
- În eseul Reorientarea Americii, Richard Haass, preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe, avertiza că SUA a devenit preocupată de Orientul Mijlociu şi nu a acordat atenţia corespunzătoare Asiei şi Pacificului de Est, acolo unde se va scrie o mare parte din istoria secolului douăzeci şi unu.
Considerând redescoperirea Asiei ca binevenită, Haass a mai afirmat că SUA ar trebui să se asigure că tocmai China nu va fi niciodată tentată să-şi folosească puterea sa, tot mai mare, pentru acte de constrângere.
Şi asta face America astăzi!
În zona Asia, unde americanii şi-au propus să mute centrul de greutate al politicii lor, drept recunoaştere a creşterii economice şi militare a Chinei, problemele se acumulează cu repeziciune.
A cincea generaţie de lideri joacă cartea naţionalismului.
- Mai concret?
Preşedintele chinez, Xi Jinping, şi-a consolidat puterea după preluarea funcţiei şi Beijingul continuă o strategie din ce în ce mai îndrăzneaţă privind revendicările sale teritoriale faţă de vecini.
China a declarat crearea unei Zone de Identificare şi Apărare Aeriene/ZIAA care cuprinde o