Autorităţile Republicii Moldova au scos în ultimii trei ani la mezat proprietăţi de peste 1,5 miliarde de lei, dar au comercializat active în valoare de câteva ori mai mică. Experţii cred că deetatizarea e necesară pentru că multe întreprinderi degradează şi degrabă nu vom avea ce vinde. De exemplu valoarea Moldelecom şi a Băncii de Economii s-a redus de câteva ori

Acum trei ani, guvernarea s-a angajat faţă de organismele internaţionale să continue deetatizarea marilor întreprinderi. Parţial, îşi respectă angajamente, dar procesul bate pasul pe loc, la vânzare fiind scoase doar companii mici şi neatractive. Între timp, multe întreprinderi cu capital de stat degradează şi există riscul ca valoarea acestora să scadă de câteva ori.

„NU E MOMENTUL POTRIVIT"

Vicepremierul Valeriu Lazăr se arată optimist şi spune că în următoarele zile Parlamentul ar trebui să pună la vot modificarea Legii cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Din lista întreprinderilor nepasibile privatizării ar urma să fie excluse circa 60, printre care cele trei CET-uri, două reţele de distribuţie a energiei electrice, Termocom, Apă-Canal Chişinău, Air Moldova etc.

Proiectul nu figurează însă printre priorităţile Parlamentului şi nu se regăseşte în agenda următoarelor trei şedinţe. Unii deputaţi din cadrul AIE spun chiar că nu trebuie să ne grăbim cu privatizarea, căci nu ar fi momentul potrivit.

Profit de două ori mai mic pentru una dintre cele mai mari companii ale statului

Avem avere, căutăm administrator

Conform memorandumului semnat cu FMI, în acest an urma să fie decisă şi soarta Moldtelecom. Ministerul Economiei chiar trebuia să propună până la finele lunii septembrie o foaie de parcurs pentru introducerea „participării private în companie şi implementarea reformelor în sectorul de telecomunicaţii". Vicepremierul Valeriu Lazăr s