Anchetele de conjunctură întreprinse de Institutul Naţional de Statistică au relevat "aprecieri şi tendinţe" care, în primele trei trimestre din 2006, nu au fost confirmate de evoluţiile Anchetele de conjunctură întreprinse de Institutul Naţional de Statistică au relevat "aprecieri şi tendinţe" care, în primele trei trimestre din 2006, nu au fost confirmate de evoluţiile ulterioare. În fiecare lună, dar mai ales la începutul fiecărui trimestru, Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă rezultatele anchetelor de conjunctură, realizate în rândul managerilor din industrie, construcţii, comerţul cu amănuntul şi din domeniul prestărilor de servicii. Principalii indicatori conjuncturali, anunţaţi tot de INS la sfârşitul respectivelor perioade, arată că estimările managerilor au fost ori prea pesimiste, ori exagerat de optimiste. Spre exemplu, acolo unde se estimau îmbunătăţiri ale situaţiei economice, la începutul trimestrelor, s-au raportat scăderi uşoare ale cifrelor de afaceri, la sfârşitul acelor perioade. Iar săgeţile prin care managerii preconizau evoluţia preţurilor au fost îndreptate de fiecare dată în sus, indicând scumpiri inevitabile în lunile următoare; or, ştim cu toţii care a fost evoluţia inflaţiei în 2006... Trimestrul III, campionul estimărilor neconfirmate Aproape că niciuna dintre aprecierile şi tendinţele estimate, în iulie, pentru perioada iulie-septembrie 2006, nu s-a confirmat. Un prim exemplu: în timp ce, potrivit estimărilor, numărul de salariaţi ar fi urmat să crească (în construcţii şi comerţ) sau să se păstreze la acelaşi nivel (în industrie şi servicii), raportările de mai târziu au arătat că efectivul salariaţilor a scăzut. Diferenţa este de ordinul zecilor de mii de persoane. În iulie erau, potrivit raportărilor INS, 4.617 mii de salariaţi, pentru ca în septembrie, efectivul să scadă la 4.608 mii de persoane. Cea mai drastică scădere