Staţiunea cunoscută drept „litoralul Ardealului” era extrem de apreciată şi în anii comunismului. Broşurile turistice ale vremii încearcă să-i atragă pe turişti atât cu tratamentele renumite de la Ocna cât şi cu ofertele de cazare şi de petrecere a timpului liber.
Într-o broşură publicată în anul 1980 şi intitulată „Ocna Sibiului – oraş al vocaţiei constructicve şi hărniciei” se menţionează că „Statutul de staţiune baleno-climaterică la care trebuie să adăugăm priceperea şi competenţa personalului aduc în fiecare vară în Ocna Sibiului peste 200.000 de oaspeţi şi aproximativ 40.000 de posesori de autoturisme”.
Aceeaşi broşură aminteşte că, printre alte realizări ale staţiunii oraş, se numără amenajarea unei parcări pentru 1.000 de autoturisme, amenajarea a încă 48 de cabine de baie şi a achiziţionare a a late 130 şi amenajarea a două plaje de nisip. „Celor 1.000 de metri liniari de alei la lacurile exterioare li se mai adaugă 1.000 în acest an”, se mai arată în broşură.
De la băi calde cu apă minerală la „cultură fizică medicală”
O altă broşură, datând din 1988, încearcă să-i atragă pe români la Ocna Sibiului. „Situată la o altitudine de 410 metri, pe valea pârâului Visa, afluent al Târnavei Mari, într-o mică depresiune înconjurată de dealuri înveşmântate în păduri de stejar şi având un subsol bogat în zăcăminte de sare, staţiunea Ocna Sibiului se evidenţiază printr-un valoros şi divers potenţial balneoclimateric.
Climatul moderat de depresiune intracolinară, aerul bogat în aerosoli, temperatura medie anuală 8,8 grade Celsius, (variind de la media de 20 de grade Celsius în luna iulie la cea de minus 3 grade Celsius în ianuarie) ca şi efectele curative ale apei sărate a celor 10 lacuri formate prin prăbuşirea unor vechi saline reprezintă inestimabile surse de sănătate, recunoscute încă din secolul XVI”,
