Cu lacrimi în ochi și durere în suflete, încheiem astăzi a doua serie de RetroLiga1, probabil cel mai bun șir de retrospective aproape zilnice din România. După ce am văzut moartea miorițului la Bistrița, tentativa de cooperativist a lui Hagi la Constanța, prețul castraveților la Chiajna sau taraba Rapid București, ajungem azi la cei mai buni dintre cei buni, Steaua București, super campioana României.

Echipa din Ghencea, când joacă împotriva loserilor și echipa de pe Arena Națională, când joacă împotriva echipelor de deasupra nivelului mării, a dominat campionatul trecut cap-coadă. De la fotbal și până la blaturi jegoase, Steaua a fost mereu în frunte, la distanță enormă de celelalte echipe. Să începem cu partea pozitivă:

Steaua, cu 16 clase peste adversari!

Dacă ne uităm la clasamentul final al Ligii 1, ni se pare că ne uităm la prima ligă din Scoția, acolo unde există o singură echipă, Celtic Glasgow și 11 ”pușcării” care joacă numai pentru că trebuie. Cam așa a devenit campionatul românesc în sezonul 2012-2013, Steaua și restul praf. Echipa lui Reghe a fost cu multe clase peste toate adversarele, fie că vorbim de cele tradiționale, Rapid, Petrolul și Dinamo, sau cele de după ultima ploaie, CFR, Pandurii, Astra și FC Vaslui.

S-au înecat ca pluta la mal pe finalul sezonului!

Deja campioană, Steaua a dovedit pe finalul sezonului că are sânge românesc. Și ce face un român ? Simplu: fură! Steaua a furat fair-play-ul și l-a aruncat la coșul de gunoi. Acesta lucru s-a întâmplat în ”partida machedonilor” Gigi vs. Gică. Cunoscut pe plaiurile mioritice ca ”meciul omeniei”, întâlnirea dintre Steaua și Viitorul rivalizează cu celebrele blaturi Ceahlăul – Dinamo din epoca clasică sau cu dublele comediei dintre CFR și Oțelul. Spre deosebire de celelalte mizerii românești, avortonul fotbalistic Steaua – Viitorul 2-5 a fost uns cu rahat și de