Gospodinele din oraş au găsit înlocuitorul ideal pentru verdeţurile încă prea scumpe, sau cele fără gust, aduse din import de angrosişti
Perioada de austeritate culinară impusă de canoanele bisericeşti înaintea sărbătorilor de Paşte este depăşită de pietreni cu mari eforturi financiare. Un post ţinut „ca la carte" a devenit în ultimii ani o adevărată corvoadă financiară, în condiţiile în care preţul produselor vegetale a depăşit, adeseori, costul alimentelor considerate de frupt. „Spanac nu-mi permit să cumpăr acum la 8 lei kilogramul, cât e pe piaţă. O să mai aştept vreo două săptămâni, că trebuie să mai scadă", spune pietreanca Marioara Irimia.
Cultură uşor de întreţinut
Una din soluţiile practice găsite de pietrenii care vin la cumpărături în piaţa centrală este prazul, folosit în bucătărie la prepararea diverselor feluri de mâncare. „Mi-am luat praz pentru că îl folosesc în loc de ceapă la orice mâncare. Soţia ştie să gătească foarte bine pilaful cu ciuperci şi cu praz", spune Mihai Tudose, un soţ venit cu lista la cumpărături.
„Se vinde bine prazul mai ales în post, pentru că poţi face din el şi ciorbă, şi tocăniţă şi salată. Eu îmi aduc o cantitate mai mare la tarabă să am ce vinde toată săptămâna", mărturiseşte Felicia Chimina, unul din producătorii autohtoni de praz. Precupeaţa din comuna Dobreni explică şi cum se creşte prazul: doar cu apă şi îngrăşământ, ceea ce-l face "simpatic" multor agricultori. „În judeţ nu sunt mai mult de două-trei hectare cu această cultură. Se spune «praz oltenesc», sau «ceapa săracului» deşi leguma a fost adusă în ţara noastră din ţările vest-europene", spune Ioan Ghiuţă Ţarălungă, directorul Unităţii Fitosanitare Neamţ.
Pietrenii care vor să respecte tradiţia postului s-au pregătit încă din toamnă cu provizii pentru a traversa mai uşor perioada de dinaintea sărbătorii. „Am în boxă cartofi, fasole, cea