Adică, suma respectivă e cu 2% mai mare, dar puterea ei de cumpărare e cu 2,5% mai mică, din cauza inflaţiei. şi, ceea ce e cel mai grav, inclusiv pe Bursă, randamentele sunt mai slabe decât Adică, suma respectivă e cu 2% mai mare, dar puterea ei de cumpărare e cu 2,5% mai mică, din cauza inflaţiei. şi, ceea ce e cel mai grav, inclusiv pe Bursă, randamentele sunt mai slabe decât media tuturor scumpirilor. Vedetele pieţei de capital, cele mai intens tranzacţionate acţiuni, titlurile care formează indicele BET, n-au reuşit, în 2006, decât o performanţă medie de +1,4%. Prin ricoşeu, acele fonduri mutuale care mizează pe plasamentele bursiere au ieşit pe minus, pentru prima oară în ultimii ani. Unitatea de fond cu expunere în acţiuni are acum o valoare cu 5% mai mică decât în ianuarie, iar cea emisă de un fond cu plasamente diversificate (acţiuni, obligaţiuni şi alte instrumente) a scăzut cu peste 2%. Campioanele pierderilor rămân însă cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), ale căror acţiuni au scăzut, în medie, cu peste 25%! Nu e de mirare, astfel, că numărul investitorilor pe piaţa românească de capital s-a redus la jumătate faţă de cel din ianuarie.

În toată această perioadă - sau, mai bine zis, de când dobânzile bancare nu mai acoperă inflaţia - s-a spus că piaţa bursieră e o bună alternativă pentru plasamente. Ei bine, a venit şi rândul Bursei, după bănci, valute şi bijuterii, să tragă în jos economiile populaţiei. Singurele care au ieşit în câştig sunt băncile comerciale, care - acordând credite cu dobânzi de peste 9% - au realizat, în primele cinci luni, un bonus de cel puţin 3,5% prin aceste "plasamente". Dar şi băncile duc o viaţă din ce în ce mai grea. BNR aşteaptă permanent la colţ, cu ciomagul normelor prudenţiale pregătit, astfel încât creşterea accelerată a creditării să nu pună în pericol ţintele macroeconomice stabilite împreună cu guv