Moşia fostului prim-ministru din Bărăgan era locul de întâlnire al protipendadei bucureştene. La fiecare sfârşit de săptămână, caleştile boiereşti luau drumul conacului lui Catargiu. Conacul de la Maia se întindea pe o suprafaţă de peste 5.000 de hectare.
Moşia a fost cumpărată de la un alt boier pe nume Filipescu, care, pe la 1760, începuse să ridice castelul, parcul şi biserica, unde boierii, împreună cu rudele şi prietenii apropiaţi, veneau să se închine. Din fostele averi ale Flipeştilor, vândute apoi familiei Catargiu, a mai rămas doar biserica şi ... hramul acesteia, „Sfântul Nicolae”. Celelalte vestigii au fost, din nefericire, distruse de către localnici.
Barbu Catargiu iubea Bărăganul
Castelul a fost ridcat pe un deal. Era un conac impunător, care avea peste 100 de camere, fiecare dintre ele mobilată într-un stil propriu. S-au cheltuit sute de mii de lei, în acele vremuri, pentru construcţia castelului de la Maia, iar lucrările au durat aproape zece ani. În momentul finalizării, conacul boieresc era invidiat de toată lumea bună din Bucureşti.
Racla în care iulustrul om politic îşi doarme somnul de veci alături de soţie
Trecutul respiră la fiecare pas
Acum, pe dealul unde se afla castelul lui Catargiu nu mai există nimic. Locul este gol. Cu toate acestea, în jurul fostei moşii a lui Barbu Catargiu se ţes o sumedenie de mituri şi legende. Drumul care duce către fostul conac boieresc al lui Barbu Catargiu trece pe lângă câteva case.
Păşind pe dalele de piatră, parcă vezi trăsurile şi caleştile marilor oameni politici, scriitori şi artişti ai secolului al XIX-lea, care veneau să petreacă la renumitul castel al primului prim-ministru al României. Castelul era locul preferat al fostului mare om politic. Aici venea să se relaxeze şi să se distreze.
Potrivit unei legende, crucea aflată pe turla bise
