Veniturile bugetare obţinute din activitatea firmelor vor scădea, iar per ansamblu economia va avansa cu 1,2% în loc de 1,5%, prognozează Executivul.
Proiectul de rectificare bugetară elaborat de Guvern, care va fi discutat în această dimineaţă cu sindicatele şi patronatele acreditate la Ministerul Finanţelor, arată o temperare a optimismului guvernamental vizavi de evoluţiile din economie.
La scurt timp după ce instituţiile financiare internaţionale şi-au revizuit în jos prognozele privind România, Guvernul de la Bucureşti şi-a fundamentat noua structură a bugetului din acest an pe venituri în scădere cu 2,1 miliarde de lei, cheltuieli mai mici cu 0,7 miliarde de lei şi o creştere a PIB de numai 1,2% (faţă de 1,5% în prognozele anterioare).
Consum mai mare, producţie mai mică
Printre puţinele capitole la care Guvernul prognozează creşteri ale veniturilor se numără încasările din TVA (taxă care reflectă consumul), cu 2,3 miliarde de lei, urmate de impozitul pe venituri şi salarii (cu 430,9 milioane de lei) şi taxa pe utilizarea bunurilor (cu 288,8 milioane de lei). Scăderi sunt preconizate, în schimb, la categoria de venituri bugetare realizate de pe urma economiei reale: accize (cu 918,6 milioane de lei, 0,2% din PIB), venituri nefiscale (cu 1,8 miliarde de lei), sume primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate (cu două miliarde de lei), venituri din capital (cu 432,7 milioane de lei), contribuţii de asigurări sociale (cu 179,6 milioane de lei) şi impozitul pe profit (cu 91,8 milioane de lei). Şi veniturile Fondului Proprietatea (care deţine în portofoliu cele mai importante companii publice) sunt indicate în scădere, cu 430 de milioane de lei.
Derogare pentru creşterea salariilor
O lege din 2010 care stabileşte responsabilitatea fiscală a guvernelor prevede că înainde cu 180 de zile faţă de alegeri Guvernul