Piesa „O noapte furtunoasă“, scrisă în 1879, a fost transpusă de Alexandru Dabija la Iaşi, cu personaje care sparg tabuuri erotice. Cu un Spiridon care se masturbează, cu un WC la poarta din scenografia cu schele semnată de Dragoş Buhagiar, universul Caragiale este scos de la naftalină şi prezentat fără clişee.

Consoarta lui Jupân Dumitrache, Veta (interpretată de Petronela Grigorescu), ridică picioarele pe schele, iar Chiriac (Dumitru Năstruşnicu) o „iubeşte" năprasnic de se cutremură din rădăcini tot eşafodajul construit de scenograful Dragoş Buhagiar.

Citiţi şi: Începe Festivalul Teatrului de Studio

În acest timp, semicretinoidul Spiridon (Doru Aftanasiu) se masturbează, sub becul de la felinar, în buda zidită în gard, la poartă, după care se spală pe mâini, în colţ, la cişmea, în apa ce curge la propriu dintr-un robinet.

Rică Venturiano (Cosmin Maxim) se plimbă tacticos, în chiloţi, printre schele. Şmecher de mahala, cu ochelari, Rică se gudură licenţios, cu mişcări de striptease, prin faţa Vetei. Sunt doar câteva scene din „O noapte furtunoasă", de la Teatrul Naţional din Iaşi.

Mahala contemporană

Regizorul Alexandru Dabija, care a mai pus în scenă această piesă şi în 1979, la Piatra Neamţ, mărturiseşte că, dincolo de farsă, a montat Caragiale şi ca o formă de frondă. „Am desfăcut, prin intermediul textelor lui Caragiale, mecanismele unei imbecilităţi pe care cred că neamul românesc o conţine", spune regizorul.

Spectacolul sparge toate tabuurile şi prejudecăţile erotice, cu o frenezie ieşită din comun, cu un râs hohotit, cu personaje viscerale, cu trăsături îngroşate până la limita grotescului. Cea mai spectaculoasă este scenografia, cu schele, cu mortar pe scena în care se află şi spectatorii, ingenios creată de Dragoş Buhagiar.

Două personaje, Veta şi Dumitrache, sunt interpretate