Unele din cele mai bine pazite secrete din Romania sunt sumele cheltuite de partide in campaniile electorale. Cu nici doua luni inainte de alegerile locale, majoritatea partidelor parlamentare sustin ca nu stiu cat vor cheltui sau ofera cifre complet nerealiste, mult sub adevaratele costuri. Problema este ca banii oferiti partidelor, in campania electorala, de diferiti sponsori sunt apoi returnati, sub diferite forme, din bugetul public. Din punct de vedere legal, sursele de finantare sunt cotizatiile, donatiile, veniturile din activitati proprii si subventiile de la buget. Legea 43/2003 prevede si o serie de plafoane ale cheltuielilor: 150 de salarii minime pentru un candidat la un fotoliu de parlamentar, 20 pentru un consilier judetean, doua pentru un consilier comunal si 2.000 pentru un candidat la primaria unui municipiu resedinta de judet. Cei inscrisi in competitia pentru Primaria Capitalei pot risipi cei mai multi bani: 10.000 de salarii minime, adica aproape un milion de dolari. Lista donatorilor ar trebui publicata in Monitorul Oficial, iar la 15 zile dupa alegeri mandatarul financiar este obligat sa depuna la Curtea de Conturi un raport detaliat al veniturilor si cheltuielilor. Dupa alegerile locale partiale din mai 2003, cand au fost alesi 22 de primari, la Curtea de Conturi au fost depuse doar cinci rapoarte financiare, arata un studiu al societatii Pro Democratia. Aceasta asociatie a facut un studiu si asupra finantarii campaniei din 2000 si a ajuns la concluzia ca PNTCD si PDSR puteau dispune, legal, de 1,2 milioane de dolari, dar doar sumele pentru publicitate au depasit de trei ori acest plafon.

Metode de fentat legea finantarii partidelor

"Vine unul la mine si spune: vreau sa-mi amplasez un chiosc la coltul strazilor cutare si cutare. Cat ma costa? Cinci mii de dolari! Sau unul care are firma de constructii spune ca vrea sa asfalteze