Cu opt zile înainte de final, Festivalul ”Starurile nopţilor albe” a programat, în sala Teatrului ”Mariinski”, opera Elektra, una dintre partiturile definitorii pentru muzica secolului XX.

Prin Elektra Richard Strauss a intrat în rândul compozitorilor de operă de succes, chiar dacă această partitură este, prin modernismul ei, radical diferită de melodramele italiene ori de muzica veristă, ducând mai departe concepţiile şi maniera compatriotului său Richard Wagner.

Plecând de la o temă antică dezvoltată de Sofocle, prelucrând în libret piesa cu acelaşi nume de Hugo von Hofmannsthal, Elektra aduce în prim plan fapte de viaţă teribile, frământări de conştiinţă, setea de răzbunare, sentimentul dreptăţii, dragostea filială, lupta îndârjită pentru atingerea cu orice preţ a scopului, chiar în condiţiile în care acesta este... matricidul. Spectacolul, care durează puţin sub 2 ore, a fost realizat de artişti oaspeţi, iar originalitatea şi forţa sa de sugestie au atras de îndată atenţia specialiştilor şi publicului larg.

Regia este semnată de Jonathan Kent iar scenografia de Paul Braun, imaginea scenică fiind gândită pe două etaje: în subsol trăieşte în întuneric, în izolare şi în mizerie Elektra, în timp ce în luxosul palat de deasupra viaţa îşi desfăşoară cursul normal, cu grandoarea şi luxul specific oamenilor bogaţi, derularea evenimentelor fiind transpusă temporal în anii 20 ai secolului trecut.

Sub bagheta lui Valery Gergiev orchestra sună excelent, forţa şi strălucirea alămurilor fiind favorizate şi de fosa integral descoperită. Marele dirijor rus şi-a adunat în jur o echipă pe măsură, dominată de Larisa Gogolevskaia (una dintre artistele cele mai respectate în Rusia) în rolul titular, continuând cu o tânără şi foarte bună Chrysothemis – Elena Nebera, cu Olga Savova în rolul Clytemnestrei şi cu Eduard Ţanga în rolul lu