Statele Unite ale Americii au atins, duminică, încă o dată pragul maxim al datoriei publice, care în SUA este stabilit prin Constituţie. Dacă limita nu este majorată iar, SUA vor intra în incapacitate de plată. Însă eforturile pentru a ajunge la un consens în Congres pentru ridicarea pragului se anunţă a fi unul anevoios, aşa cum au fost toate până acum.

„Nu vom negocia pe marginea majorării pragului datoriei publice. Caracterul de bun-platnic, de solvabilitate, al Statelor Unite nu este de negociat. Nu se poate negocia sau dezbate dacă o ţară trebuie să-şi plătească datorii pe care le are deja”, a explicat Jack Lew, secretarul Trezoreriei Americane şi un apropiat al preşedintelui democrat Barack Obama.

Ultima dată când SUA au avut nevoie de o majorare a pragului datoriei publice s-a întâmplat în august 2011, când ţara a „fentat” cu doar câteva ore intrarea în incapacitate de plată. Republicanii ameninţă şi acum să ducă dezbaterea până în ultima clipă, refuzând să ia în calcul orice plan de majorare până când nu vor fi introduse măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului.

De cealaltă parte, democraţii refuză să taie bugetele alocate unor proiecte-emblemă precum Sănătatea şi Apărarea. Economiştii arată însă că administraţia nu va avea probleme în efectuarea plăţilor până în septembrie, având deja asigurat necesarul de finanţare pentru următoarele trei luni. Astfel, o dezbatere serioasă pe această temă nu va începe mai devreme de septembrie.

În prezent, datoria SUA se ridică la aproximativ 105% din PIB şi are valoarea de 16.010 de miliarde de dolari.

Congresul american a aprobat în 1917 Second Liberty Bond Act privind emiterea de obligaţiuni de război pentru a putea finanţa participarea SUA la prima conflagraţie mondială. Limitarea datoriei publice avea ca scop simplificarea activităţii Trezoreriei.