Cremaţioniştii ardeleni au semnat recent un protocol de colaborare cu cei din Serbia care presupune consultare periodică şi promovarea ideii de incinerare în cele două ţări. Ardeleanul Marius Rotar spune, pentru „Adevărul“, că Asociaţia Cremaţionistă „Oganj“ din Serbia, înfiinţată în 1904, a avut ca model activitatea adepţilor incinerării din ţara vecină.

„Pentru cremaţioniştii sârbi, ceea ce s-a întâmplat în Romania a constituit un model, România fiind prima din Balcani şi prima ţară ortodoxă din lume unde s-a deschis un crematoriu“, afirmă universitarul ardelean Marius Rotar.

Acesta, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Cremaţioniste Amurg, spune că a încheiat, de câteva zile, un parteneriat de colaborare cu Asociaţia Cremaţionistă „Oganj“ din Serbia. Rotar afirmă că această colaborarea nu face decât să reia o mai veche legătură curmată prin desfiinţarea societăţii Cenuşa în 1948.

„Avem nevoie de experienţa sârbilor, de cultivarea în rândul populaţiei ortodoxe din ţara noastră a modelului sârb, la fel cum avem nevoie şi noi de o Biserică Ortodoxă mai tolerantă, mai deschisă înspre nevoile societăţii româneşti“, susţine preşedintele Asociaţiei Amurg.

Tradiţie de aproape 100 de ani

Adepţii incinerării din Serbia au creat Asociaţia Oganj în 1904. Iniţiatorul a fost medicul Vojislav Kujundžić. Azi numără circa 5000 de membri. Ceea ce suprinde în cazul Serbiei, ţară majoritar ortodoxă, este rata ridicată a incinerărilor: 21,64%, conform statisticilor International Cremation Federation.

Iniţial, Biserica Ortodoxa Sârbă a respins categoric ideea cremaţiunii ca şi Biserica Ortodoxă Română. Deşi, oficial, Sinodul nu acceptă incinerarea, preoţii ortodocşi sârbi săvârşesc, într-o majoritate covârşitoare, servicii religioase pentru incinerare.

„Directorul crematoriului din Belgrad mi-a spus că prezenţa preoţilor ortodocşi în capel