Negocierile dintre Ungaria, FMI şi UE s-au încheiat abrupt, creditorii internaţionali fiind nemulţumiţi de poziţia liderilor maghiari.
Invitate în urmă cu o lună la Budapesta de premierul Viktor Orban după ce a declarat anul trecut că se va descurca şi fără FMI, delegaţiile Fondului Monetar Internaţional şi ale Comisiei Europene (CE) şi-au făcut bagajele urgent şi au părăsit capitala încă înainte de a începe negocierile privind un acord preventiv cerut de Ungaria. Cauzele acestei plecări precipitate au fost divergenţele de opinii cu privire la legea bancară pe care guvernul ungar a prezentat-o în parlament, a informat presa maghiară.
Proiectul de lege, sub forma sa iniţială, (după plecarea FMI, au fost propuse modificări) periclita independenţa băncii centrale a statului. Se prevedea crearea unui organism de supraveghere unificat, cu drepturi de intervenţie în activitatea efectivă a Băncii Naţionale, numirea unui nou vicepreşedinte cu drepturi extinse şi retrogradarea actualului preşedinte, care urma să devină vicepreşedinte.
Chiar şi numai această măsură contravine prevederilor Băncii Centrale Europene, potrivit cărora preşedintele băncii centrale dintr-o ţară trebuie să-şi efectueze întregul mandat. Iar crearea unei superorganizaţii de supraveghere, cu sarcini speciale, ar facilita accesul guvernului la fondurile de rezervă ale băncii şi folosirea lor pentru a umple găurile bugetare, spun analiştii.
O nouă naţionalizare a pensiilor private
Potrivit reprezentanţilor FMI şi CE, măsura ar reprezenta un atac la independenţa Băncii Naţionale şi, aşa cum susţin analiştii, direct la persoana actualului preşedinte, Andras Simor, neagreat de Viktor Orban deoarece a respins până acum toate încercările de amestec ale guvernului în managementul sectorului bancar şi nu a vrut să reducă rata dobânzii.
Întreruperea convorbirilor a fost o decizi