ISTORIE Considerat un veritabil brand de ţară şi intrat în Patrimoniul Cultural UNESCO, Madrigalul, unul dintre cele mai apreciate coruri de cameră din lume, a împlinit anul acesta jumătate de secol de la înfiinţare.

În urmă 50 de ani, în primăvara lui 1963, dirijorul Marin Constantin (foto, 1925 – 2011) îşi punea atingerea de Midas asupra unui cor de tineri. Madrigal, aşa avea el să fie cunoscut în întreaga lume. Cât alţii în şapte ani, ca într-o poveste cu prinţi şi prinţese – numai că de data aceasta una adevărată –, aşa a crescut renumele corului, considerat şi astăzi unic în lume. Şapte generaţii şi peste 200 de voci şi caractere au fost şlefuite de-a lungul celor cinci decenii de geniul lui Marin Constantin, unul dintre cei mai mari dirijori din istoria României. Elogiile pentru ceea ce Madrigalul a realizat de-a lungul existenţei sale s-ar putea traduce în zile şi nopţi de aplauze, în mii de pagini tipărite, dar mai ales în aprecierea oamenilor. „Oare maestrul Marin Constantin a găsit formula care-i deschide universul celei de-a patra dimensiuni?“, se întreba Cella Delavrancea. Cu zeci de albume scoase şi mii de concerte în ţară şi în străinătate, Madrigalul a fost un brand de ţară încă de pe vremea în care regimul comunist ţintuise România în zona gri mărginită de Cortina de Fier. Iar astăzi, deşi maestrul a păşit în altă dimensiune, spiritul său continuă să trăiască în Corul Madrigal. Veronica Maria Stoica (manager), Voicu Popescu (dirijor) şi Anna Ungureanu (dirijor secund) – toţi trei sunt, totodată, membri ai corului – au vorbit pentru „Weekend Adevărul“ despre aniversarea din această primăvară, despre istoria de 50 de ani, despre proiectele, împlinirile şi speranţele Madrigalului.

Primul costum de scenă realizat în atelierele Conservatorului din Bucureşti (1964)

„Weekend Adevărul“: Ce înseamnă 50 de ani de Madrigal pentru cei din