Scandal iscat pentru o presupusă comoară a lui Constantin Brâncoveanu care ar fi ascunsă sub o mănăstire construită de domnitor la 1700, în Mehedinţi. După zeci de căutători de comori care au săptat ilegal în biserica mănăstirii, veche de 313 ani, astăzi o echipă de cercetare de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj a săpat oficial în apropierea mănăstirii.

Numai că au fost luaţi la întrebări de poliţişti, pentru că în loc de cercetări arheologice aşa cum scrie în autorizaţia obţinută de la Ministerul Culturii, ar fi săpat o groapă de peste doi metri în apropierea mănăstirii, cel mai probabil în căutarea aurului.

Un bătrân din Baia de Aramă, Nicolae Titerlea în vârstă de 80 de ani a declarat că zona nu ar fi străină de comori.

“Comoara există, dar nu unde caută ei aici. Şi aurul lui Brâncoveanu este aici, şi plusul de bani ai lui Tudor Vladimirescu. Când a plecat el, n-a plecat cu banii pe cal la Bucureşti, banii sunt aici. Ştiu din legendele locale spuse de bătrâni. Şi mai e aurul lui Coşut, Coşut când a învins Ungaria a venit la Tarniţa, la prietenul lui, Hergot, a lăsat comorile aici şi a plecat să ceară sprijin sârbesc să ocupe tronul Ungariei. A fost rănit, imobilizat la pat în Serbia şi niciodată nu a mai venit să-şi vadă aurul lăsat aici la Hergot. Am auzit că este detectată aici, sub masa sfântă dar nu este aici”, a spus Nicolae Titerlea.

Aceste legende au făcut ca prin jurul mănăstirii Sfinţii Voievozi să mişune zeci de căutători de comori. Totul a culminat cu un episod de acum câţiva ani, când chiar cu complicitatea unui preot, s-a săpat în biserica mănăstirii, într-o noapte. Acum, cercetătorii de la Muzeul de Istorie din Cluj au obţinut o autorizaţie de la Ministerul Culturii să sape la doi paşi de zidurile bisericii, monument de patrimoniu, pentru un aşa zis diagnostic arheologic.

“Este un diagnostic arheologic prin