Cele mai recente conexiuni româno-britanice nu se regăsesc în fotbal, ci au influenţe în lumea politicii internaţionale. Începutul de an a adus între cele două ţări un scandal lansat de la Londra şi menit să lovească în imaginea muncitorilor români şi bulgari sosiţi în Anglia pentru a munci. Pe scurt, britanicii s-au temut să le acorde permise românilor şi bulgarilor, iar de aici a urmat un întreg lanţ de atacuri diplomatice între Bucureşti şi Londra.

Fotbalul, cu braţele deschise

Pentru englezi, problematica extracomunitarilor tinde spre cote maxime şi abateri de la principii, atunci când vine vorba de fotbal, sportul inventat de englezi, adoptat şi dezvoltat mai târziu de întregul mapamond. Revoluţia fotbalului englez de la începutul anilor 90 a adus în prim plan infuzia de fotbalişti străini în primul eşalon. Este şi cazul lui Chelsea, club care a devenit între timp o adevărată multinaţională, dar care a avut la bază două puncte de răscruce. Primul a avut loc în 1995, atunci când au fost transferate nume importante la acea vreme, precum Ruud Gulit, Vialli sau Dan Petrescu. Al doilea moment de însemnătate pentru clubul britanic l-a constituit cumpărarea de Roman Abramovici, din 2003, cea mai importantă performanţă cu rusul patron fiind câştigarea ediţiei precedente a Ligii Campionilor.

Steliştii, rezultate cu români

De cealaltă parte, strategia Stelei din ultimele două sezoane a fost una total contrară, politica patronatului fiind concentrată pe aducerea de jucători români din campionatul intern, noua gândire fiind una de succes, mai ales dacă e să ne raportăm la evoluţia roş-albaştrilor din acest sezon. Chiar şi aşa, eterna criză de care steliştii se plâng în ultimii ani, de fundaşi de bandă şi vârfuri de careu, i-a făcut pe coducătorii Stelei să se orienteze către piaţa internaţională. Astfel, în acest moment în lot sunt doar cinci strani