Clauzele restrictive care impuneau constructorului condiţii drastice pentru amenajarea digului de larg au dispărut, iar contractul ar mai putea fi reziliat doar în situaţii extreme.
După mai mulţi ani de tergiversări în justiţie, contractul de amenajare a digului de larg din Portul Constanţa, în valoare de aproape 100 de milioane de euro şi finanţat din fonduri europene, a fost semnat, la 1 februarie, de Ministerul Transporturilor cu constructorul olandez Van Oord Dredging and Marine Contractors.
„Este o lucrare foarte importantă“, a declarat ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, după semnarea contractului. La rândul său, secretarul de stat Valentin Preda a explicat că prin extinderea digului de larg – sau a digului de nord, cum mai este el denumit – „se va reduce agitaţia valurilor la intrarea navelor în port“.
Ei bine, lucrurile s-ar putea să nu mai evolueze potrivit aşteptărilor optimiste ale oficialilor de la minister pentru că, între timp, din respectivul contract au dispărut exact acele clauze care impuneau constructorului un comportament corect faţă de beneficiar – Portul Constanţa. Mai mult decât atât, contractul nu va putea fi reziliat decât dacă Van Oord dă faliment, subcontractează integral lucrările ori în alte situaţii extreme.
Constructorul ar putea foarte bine să nu-şi îndeplinească toate obligaţiile, să nu respecte standardele de calitate impuse în contractul iniţial sau să nu execute la timp lucrările, pentru că Administraţia Portului Constanţa nu va avea cum să reacţioneze. Din contractul iniţial a dispărut până şi clauza esenţială care prevedea că „Antreprenorul va despăgubi Beneficiarul şi îl va proteja împotriva consecinţelor datorate neîndeplinirii acestor obligaţii“. Nici măcar penalităţi nu vor mai putea fi aplicate în cazul întârzierii lucrărilor.
Navele mari ar putea eşua chiar în port
Organizaţ