La vârsta de doi ani realiza primele desene – copii după cele făcute de fratele ei mai mare. La 17 ani poate spune că are deja lucrări pentru o primă expoziţie.
Poate spune fără niciun fel de laudă că a intrat în lumea desenatorilor încă de la vârsta de doi ani. “Tatăl meu era pictor, tocmai de aceea cred că gena de la el s-a transmis”, spune Irina râzând. “Am şi un frate mai mare care face tot felul de desene. Când eram mică, eram responsabilă cu copiatul! Unele îmi ieşeau mai bine decât originalele, altele mai prost”, susţine tânăra artistă.
La vârsta de patru ani, părinţii au trimis-o la Palatul Copiilor pentru a învăţa să se exprime într-un mod mai profesionist. Şi-a petrecut – cu rost, crede ea - multe week-end-uri pe acolo, până aproape de vârsta şcolară.
Tablouri multe, premii la fel
A făcut ciclul primar la Şcoala 3 din Galaţi, după care a ales Liceul de Arte. “Profesorii din ciclul gimnazial au contat pe mine şi mi-au recomandat să merg mai departe, la Liceul de Artă. Au remarcat că am talent şi au spus că merită să rămân la . Mesajul lor m-a încurajat să trimit mai multe lucrări la diverse concursuri, interne sau internaţionale. Am luat o grămadă de premii I, II sau III, nici nu le mai ştiu numărul”, povesteşte artista.
A trimis o lucrare – un pastel detaliat, realizat în ulei – chiar şi în India, la un concurs şi acum aşteaptă verdictul. Este mai mult decât sigură că tabloul ei va câştiga concursul din îndepărtata ţară asiatică.
Irina tinde să atingă perfecţiunea
Când pictează îşi alege teme de profunzime, nu doar de suprafaţă. “Îmi place Ayvazovski (pictor rus, de origine armeană, n.r.), în special zbaterile lui. Multe dintre lucrările mele se leagă de opera lui. Cu toate acestea, îmi plac culorile vii pentru că sunt tânără”, spune Irina. Pictoriţa ne-a povestit că şi-a transformat camera într-un adevărat atelier d
