Compania românească Petrom este un jucător de pocher slab, însă extrem de norocos.
Câştigă enorm chiar şi atunci când pierde! Profitul uriaş înregistrat de companie în 2011 (3,759 miliarde de lei) ar fi putut fi mai mare cu circa 400 de milioane de lei dacă managementul financiar al companiei n-ar fi pariat prost.
Pentru a se proteja de fluctuaţiile preţului la ţiţei, Petrom apelează la metode de hedging. Adică, pariază la începutul fiecărui an pe un preţ mediu al barilului de petrol, pe care şi-l asigură la un fond de investiţii sau o bancă. Dacă preţul petrolului scade sub acel nivel asigurat de companie, diferenţa de preţ este suportată de fondul de investiţii şi înseamnă că Petrom a pariat bine. Dacă, dimpotrivă, preţul petrolului creşte peste valoarea asigurată, o mare parte din diferenţa de preţ se constituie în profitul fondului de investiţii. Petrom a pariat greşit şi în 2009, şi în 2010, şi în 2011, iar cu toate acestea profitul net a crescut spectaculos în fiecare an. La începutul lunii ianuarie a anului trecut, Petrom a angajat instrumente de acoperire a riscului privind preţul ţiţeiului la un preţ fix de vânzare al barilului Brent (cotat la bursa din Londra) de 97 de dolari. Contractul de hedging a fost aplicat doar pe un sfert din producţia de ţiţei planificată pentru 2011. Cu alte cuvinte, managementul financiar al companiei Petrom se aştepta la o ieftinire majoră a ţiţeiului, însă a pariat prost, pentru că indicele Brent al preţului mediu la ţiţei a fost 111,26 dolari/baril în 2011, potrivit raportului Petrom. Cu alte cuvinte, dacă n-ar fi pariat greşit, compania austriacă ar fi putut să-şi vândă 25% din producţie la un preţ cu circa 15% mai mare. În raportul Petrom, această pierdere este definită ca „impact negativ de 404 milioane de lei" asupra profitului operaţional calculat înainte de deducerea dobânzilor şi impozitului (EBIT). Pen
