Banca Naţională vrea să impună băncilor condiţii stricte de acordare a creditelor către populaţie, astfel că tot mai puţini români se vor putea împrumuta. Limitarea creditării de către BNR va afecta băncile comerciale, populaţia, dar şi economia românească, prin scăderea consumului, consideră analiştii financiari.

După ce guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a anunţat cu câteva luni în urmă că pregăteşte restricţionarea creditului pentru populaţie, instituţia a publicat spre dezbatere proiectul de regulament ce prevede condiţii stricte de contractare a împrumuturilor. Creditele de consum se vor acorda pe maximum cinci ani, iar garanţia trebuie să fie de 133% din suma împrumutată. În cazul creditelor imobiliare, avansul minim va fi de minimum 15% pentru lei, 30% pentru euro, respectiv 40% pentru alte valute.

Care va fi impactul acestui regulament dacă el se va aplica în forma actuală? „Finanţările în valută vor deveni produse de lux", spun analiştii portalului financiar Conso.ro. Tot mai puţini români se vor încadra pentru contractarea unui împrumut. De exemplu, o familie formată din două persoane, cu venituri lunare de 3.500 de lei şi fără alte datorii, poate obţine în prezent un credit ipotecar de aproximativ 50.000 de euro, pe o perioadă de 30 de ani, potrivit Conso.ro. Dacă proiectul BNR va fi adoptat în forma actuală, suma maximă ce poate fi împrumutată va fi de 32.000 de euro, cu 36% mai mică.

Împrumutul în lei nu este o alternativă

Principalul obiectiv al regulamentului BNR este limitarea creditului în valută, care în perioada 2006-2008 a cunoscut creşteri spectaculoase, explică Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Odată cu intrarea în criză, leul s-a depreciat în raport cu euro şi cu francul elveţian, astfel că mulţi români nu şi-au mai putut achita ratele. „În teorie, obiectivul este unul corect, să te împrumuţi în valuta î