Europa de Est i-a transmis preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, mai multe mesaje legate de măsurile bugetare pe care le planifică pentru a asigura stabilitatea în zona euro. Varşovia e supărată că nu a fost invitată la masa negocierilor pentru viitorul zonei euro. Bulgaria nu micşorează anumite taxe, iar România cere alt calcul.
Europa de Est vrea să fie parte în dezbaterile privind noul pachet de reguli propus de Germania şi Franţa sub forma „Pactului de competitivitate". După declanşarea crizei datoriilor suverane în Europa şi îndeosebi după traumele suferite de Grecia şi Irlanda, statele membre au decis crearea unui mecanism permanent de intervenţie în cazul apariţiei de turbulenţe în zona euro.
Citiţi şi:
După Ungaria, Polonia „atacă“ pensiile private
Comisia Europeană cedează în faţa Poloniei
Miza: menţinerea stabilităţii şi, la limită, salvarea monedei euro. Pentru punerea la punct a unui asemenea mecanism, care presupune pârghii de control şi modalităţi de sancţionare, statele membre trebuie să contribuie la crearea unui fond de intervenţie de 750 de miliarde de euro.
La ultimul Consiliu European, din 4 februarie, Germania a propus chiar mai mult: înscrierea în constituţiile naţionale a interzicerii depăşirii anumitor plafoane ale deficitului bugetar şi datoriei publice.
Propunerile făcute unilateral de Germania cu sprijinul Franţei au înfuriat atât ţările din zona euro, cât şi pe cele din afara ei, care se aşteptau ca aceste reguli să fie anunţate de instituţiile de la Bruxelles şi nu de către două state.
Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a plecat, pentru două săptămâni, într-un turneu în Europa Centrală şi de Est, pe de o parte pentru a calma spiritele, pe de altă parte pentru a afla dacă şi cum vor vrea să-şi schimbe regulile bugetare ţările din zona
