Hunedoreanul este doctorand în psiholgie la o universitate din capitala Finlandei. După evaluarea a peste 30.000 de subiecţi, el povesteşte despre catacombele psihicului uman. PROFIL
Născut - 1 ianuarie 1970.
Studii - Facultatea de Psihologie Timişoara, Doctorand la Faculty of Behavioural Sciences, Helsinki.
Familie - Căsătorit
Te-ai aştepta ca dialogul cu un psiholog să-ţi creeze impresia că eşti monitorizat. Că fiecare gest sau vorbă de-a ta sunt scanate pentru a umple o fişă de observaţie medicală? Cu psihologul Cornel Victor Igna nu se întâmplă aşa.
„Atunci când nu mă aflu în relaţia psiholog-pacient, mi-am impus să renunţ la observaţia de specialitate. E o metodă de protecţie pentru psihicul meu”, precizează expertul. Unul din motivele pentru care psihologii şi psihiatrii devin bizari în comportament este tocmai transformarea în obsesie a deprinderii de a identifica boli psihice. Un psiholog cotropit de flash-urile unor comportamente umane anormale va deveni un om mai mult sau mai puţin ciudat. „Un astfel de psihiatru nu se va distra nici măcar la o nuntă. Dacă vecinul din dreapta îi destăinuie prin câte necazuri a trecut el în ultimii ani a găsit un depresiv. Un exuberant de vizavi care se laudă că doarme de ani de zile trei ore pe noapte şi munceşte ca un tanc anunţă un maniac, care va intra mai devreme sau mai târziu în depresie. În fine, duduia din stânga, aflată în război total cu şeful ei şi acoliţii acestuia, se recomandă ca o paranoia clasică. Cum să mai fii fericit atunci?”, explică Igna.
Nebuni şi nebuni
Înainte de a fi doctorand la Helsinki, specialistul a lucrat şapte ani ca psiholog la Centrul Militar din Deva.
A evaluat peste 30.000 de subiecţi şi a întâlnit cazuri dintre cele mai ciudate, de la schizofrenii clare la simulări ale nebuniei făcute pentru a „fenta
