Instalaţiile de măsurare a poluanţilor din aer sunt amplasate la aproape trei metri de sol şi nu reflectă pericolul la care sunt expuşi conducătorii auto. Aceştia inhalează noxele direct de la ţevile de eşapament. În intersecţiile aglomerate, şoferii sunt expuşi poluării cu gaze de eşapament mai mult decât pietonii sau bicicliştii. În Capitală, mijloacele de transport în comun sunt foarte aglomerate la orele de vârf, iar vacarmul creat poate avea consecinţe nefericite asupra psihicului călătorilor. De aceea, mulţi bucureşteni preferă să circule cu maşina personală. Numai că, în Capitală, deplasarea cu maşina proprie se poate dovedi cel puţin la fel de dăunătoare sănătăţii ca şi cea cu tramvaiul sau cu autobuzul.
Traficul auto – sursă mare de poluare
Principala sursă de poluare atmosferică în Bucureşti o constituie traficul rutier, potrivit unui raport privind starea mediului publicat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti.
La începutul acestui an, în Capitală erau înmatriculate 1.100.000 de maşini. La orele de vârf, pe arterele principale, camioane, maşini scumpe şi mai puţin scumpe, motociclete, autobuze şi troleibuze formează cozi interminabile, iar şoferii sunt nevoiţi să aştepte „verdele” aceluiaşi semafor de mai multe ori până să treacă dincolo de intersecţie.
Nerăbdarea îi face pe unii conducători auto să depăşească toată coloana de maşini pentru a ajunge mai în faţă. „De aici se vede semaforul, dar cine ştie cât va mai dura până voi trece dincolo. Când eşti în trafic treci prin toate stările posibile”, povestea Marius Pârvan, şofer.
Arterele principale, blocate
Numărul tot mai mare de maşini din ultimii ani, lipsa unor semafoare corelate, străzile prea înguste, parcarea autoturismelor pe carosabil, blocarea tronsoanelor de drum din cauza construcţiilor sunt câţiva d
