Legea holdingului, reducerea numărului de contribuţii şi plafonarea lor ar încuraja mediul privat şi ar creşte încasările bugetare. Experţii spun că există cinci măsuri eficiente de stimulare a afacerilor, ignorate de Executiv, în timp ce jumătate dintre cele în vigoare sunt complet inutile.
Experţii independenţi spun că relaxarea fiscală dorită de mediul privat, pentru depăşirea mai lină a recesiunii, nu poate avea loc din cauza constrângerilor bugetare. Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, măsurile prociclice de impozitare luate în perioada de supraîncălzire a economiei oferă, în acest moment, puţin spaţiu fiscal pentru reducerea taxelor.
Citiţi şi:
Senatorii PDL scad cota unică la zece la sută
Creşterea colectării
Economistul a arătat, însă, că autorităţile vorbesc prea mult despre partea de cheltuieli bugetare, ignorând componenta încasărilor. „Eforturile ar fi trebuit să vină şi pe partea de venituri bugetare. Iar asta nu înseamnă neapărat creşterea taxelor, cât îmbunătăţirea colectării", a declarat, ieri, Dumitru în cadrul unui seminar pe teme de fiscalitate.
În viziunea lui Peter de Ruiter, şeful departamentului de Consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PricewaterhouseCoopers (PwC România), există cinci măsuri pe care Guvernul le poate lua pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi, pe termen mediu şi lung, pentru creşterea veniturilor bugetare. „Studiile noastre arată că adoptarea a cinci măsuri ar duce la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi ar avea impact asupra veniturilor la buget şi asupra creşterii activităţii economice", a spus de Ruiter.
Măsuri la îndemână
Prima dintre propuneri vizează adoptarea legislaţiei în domeniul holdingului, care ar permite realizarea mai multor investiţii în România, în opinia expertului.
A doua se referă la