Finanţatorul extern va condiţiona Guvernul român şi în viitor, chiar dacă ţara noastră nu va mai atrage niciun euro de la Fond. Preşedintele Băsescu a anunţat că România nu mai are nevoie de ultimul miliard de euro de la FMI. Cu toate acestea, politicile statului vor fi ghidate tot de instituţia internaţională.
Citiţi şi: Emil Boc: Obiectivul noului acord cu FMI este creşterea economică
Mugur Isărescu: "Au fost conveniţi termenii noului acord cu FMI"
Citiţi şi:
Mesaj după moarte de la Traian Băsescu
Noul acord de tip precaut pe care România îl va încheia în martie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană şi Banca Mondială nu este altceva decât continuarea guvernării de facto a finanţatorilor externi.
Chiar dacă ne-am permis să nu mai atragem ultimul miliard de la FMI în rezerva Băncii Naţionale (BNR), care este supradimensionată (33 de miliarde de euro), asta nu înseamnă că nu vom continua să ne împrumutăm la dobânzi mari pentru a acoperi golurile bugetului de stat şi că nu vom fi monitorizaţi şi în viitor de finanţatorii externi.
De ce am refuzat miliardul
Fie că vorbim de o decizie corectă, fie de o strategie de imagine, faptul că am renunţat la tranşă de la FMI dă un semnal pozitiv investitorilor străini. Analiştii economici chestionaţi de „Adevărul" spun că ultimul miliard de la FMI nu ne-ar fi fost de folos cu nimic, atât timp cât acesta urma să ajungă în rezerva BNR care este oricum supradimensionată.
„Decizia de a nu mai trage bani de la FMI trebuia luată cu mult timp în urmă", consideră analistul economic Lucian Isar. El spune că rezervele BNR sunt folosite în trei direcţii: pentru a acoperi un anumit număr de luni de importuri, pentru a contracara un eventual atac asupra leului şi pentru plata datoriei statului.
Cele
