Valoarea sumelor restante la creditele contractate de populaţie şi firme a crescut cu peste 20% în primul semestru, până la 4,6 miliarde de euro. Ratele în valută le-au dat bătăi de cap românilor. Deprecierea leului în raport cu euro şi francul a generat o explozie a restanţelor la credite.

Chiar dacă economia României a ieşit din recesiune la finele primului trimestru din acest an, populaţia, dar şi companiile, continuă să resimtă criza. Iar asta se reflectă fidel în comportamentul de plată a ratelor acestora. Restanţele la împrumuturile contractate de populaţie şi firme au continuat să crească în luna iunie, ajungând la echivalentul a 4,6 miliarde de euro. Astfel, ponderea restanţelor în totalul portofoliului de credite a urcat de la 7,66% în decembrie 2010 la 9,01% în iunie. În primele şase luni ale anului, sumele restante de cel puţin o zi au urcat cu peste 20%, avans impulsionat de componenta în valută.

Restanţele de cel puţin o zi la creditele în valută au crescut cu 6,6% în iunie, la echivalentul a 10,8 miliarde de lei (2,54 miliarde de euro), mai accelerat decât în luna anterioară. La împrumuturile în lei, soldul întârzierilor a avansat cu 2,5%, în special din cauza celor raportate în Bucureşti.

Bucureştiul, în top

În Capitală, întârzierile la plata creditelor în valută cumulau echivalentul a 4,9 miliarde de lei, cu 300 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă. Ponderea întârzierilor în total împrumuturi a crescut cu 0,1 puncte procentuale, la 7,9%.

Cea mai ridicată pondere a restanţelor în monedă străină se înregistra în judeţul Ialomiţa, unde întârzierile la creditele în valută reprezintă 17,7% din totalul creditelor, urmată de judeţul Giurgiu cu 17,44%. În judeţele Alba şi Galaţi, proporţia a fost de peste 14%. Pe partea creditelor acordate în monedă naţională, restanţele au crescut cu 2,5%, iar ponderea în total