În acest ultim editorial din 2013 mă pregăteam să răspund unor întrebări care nu mă frământă deloc, dar care fac titlurile presei, gen: Se despart Ponta şi Antonescu? Ce urmăreşte Traian Băsescu şi cum va acţiona el în 2014? Anunţul lui Victor Ponta că ministrul liberal al Economiei Andrei Gerea pregăteşte legea RMGC3 introduce noi întrebări pe listă: va fi această lege sfârşitul USL şi începutul unei noi mişcări politice?

Să fie acesta un joc politic care să-l împingă pe Crin Antonescu să părăsească USL? Chiar dacă unii pesedişti, cu sau fără televiziuni, lucrează la distrugerea alianţei pentru a pune mâna pe toate resursele puterii pe care acum le împart scrâşnind din dinţi cu liberalii, este greu de crezut că USL se va rupe. De ce ar face-o şi mai ales de ce ar face-o pentru Roşia Montana? Declaraţia provocatoare a lui lui Victor Ponta aici Din aceste certuri pe principii, reale sau nu, Uniunea nu pierde, suma voturilor pentru alianţa de guvernare rămâne constantă. Ce pierde Victor Ponta într-o zi se transferă la Crin Antonescu şi viceversa. Ieşirea de la guvernare ar bulversa PNL, poate şi mai rău. Sunt câţiva miniştri precum Daniel Chiţoiu şi Radu Stroe care mai degrabă s-ar lepăda de liberalism decât de putere. În plus nu e sigur nici că liderii locali ar risca beneficiile de moment pentru un pariu cu 50% şanse de reuşită, victoria lui Crin Antonescu la prezidenţiale care nici ea nu garantează revenirea PNL la putere. Discursul critic al lui Crin Antonescu faţă de Victor Ponta şi actul guvernării îl împiedică pe Traian Băsescu să obţină monopolul opoziţiei. Nici lui Victor Ponta nu-i convine să rămână şeful unui guvern cu o majoritate parlamentară fragilă care stă în câţiva parlamentari gata să trădeze pe oricine şi oricând pentru o mică şpagă (vezi cazul Coman) şi cu Traian Băsescu încă la Palatul Cotroceni. Precedentul Mihai Răzvan Ungureanu e de natură