După 161 de ani de la deschiderea în Bucureşti a Teatrului cel Mare, sub directoratul lui Costache Caragiale, clădirea TNB din Piaţa Universităţii se află în febra celei mai ample operaţiuni de renovare din istoria sa, menită să o transforme într-unul din cele mai moderne spaţii de spectacol din Europa. Inaugurarea sa va marca o intrarea teatrului românesc într-o nouă eră.

Faţada vechiului Teatrului Naţional, reprodusă la intrarea în blocul Novotel, de pe Calea Victoriei

Sub semnătura lui Ioan Massoff, în ediţia din 21 mai 1935, „Adeverul” descrie cum urma să se serbeze „Centenarul teatrului românesc”: pe scena Teatrului Naţional (denumire dată în 1875 de către directorul Alexandru Odobescu) va fi reconstituit spectacolul „Mahomet”, de Voltaire, dat de elevii „Societăţii Filarmonice” la Teatrul Mic, cunoscut sub numele de teatrul Mamulo sau Momulo. Aceasta a fost prima reprezentaţie teatrală în limba română.

Scrisoarea regăsită

Cu reconstituirea a fost însărcinat regizorul Paul Gusty, care s-a angajat într-o intreprindere nu foarte uşoară. „Isvoarele de documentare sunt foarte puţine, se plânge Massoff. Colecţia din acel an a , care desigur trebuie să fi relatat cu amănunte modul cum a decurs spectacolul de la Momulo, lipseşte din Biblioteca Academiei. Vreo fotografie dela acea memorabilă reprezentaţie nu există, după cum nu există nici măcar o fotografie a teatrului, proprietatea restauratorului italian Ieronim Momulo, care se afla în capătul dinspre strada Academiei a străzii Edgar Quinet”. Din fericire, fusese descoperită de curând, ”Pagini pentru istoria teatrului român” (o broşură scrisă de Ştefan Velescu, primul profesor de artă dramatică la Conservatorul din Bucureşti), care conţine o reproducere a unei scrisori trimisă în 1896 de Ioan Curius, actor al „Filarmonicii”, unui nepot al său. „Adeverul” o re