Dacă salariile ar fi de 500-600 de euro, ca in Polonia, şi nu de 300 de euro, ca la noi, mărfurile alimentare ar ocupa in coşul de consum o pondere de 20%, nu de 36,5%
Dacă salariile ar fi de 500-600 de euro, ca in Polonia, şi nu de 300 de euro, ca la noi, mărfurile alimentare ar ocupa in coşul de consum o pondere de 20%, nu de 36,5%
Intrebat de preşedintele comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor de ce Romănia are o pondere mult mai ridicată a alimentelor in coşul de consum, comparativ cu alte state, guvernatorul Isărescu a răspuns că această situaţie este o surpriză şi pentru BNR. N-ar trebui să fie, fiindcă la salarii duble - ca-n Polonia şi Ungaria - s-ar vedea că şi ponderea alimentelor se injumătăţeşte.
Cu alte cuvinte, Romănia seamănă doar la mărimea preţurilor cu ceilalţi europeni care s-au integrat in UE inaintea sa, nu şi la salarii. Aşa se explică de ce in coşul de consum de la noi alimentele ocupă o pondere de 36,45%. Procentajul e mult peste acela din Lituania - 25,52%, Letonia - 25%, Bulgaria - 23,25%, Polonia - 19,9%, Estonia - 19,83%, Ungaria - 19,58%, Cehia - 17,77%, Slovenia - 16,92% sau Slovacia - 16,83%. E mai aproape de cel din Rusia (43,5%). Iar cănd inflaţia nu se reduce prin majorarea consumului, după regula "mărfuri mai multe, la preţ mai mic", ci prin reprimarea acestuia, diferenţa se vede in salarii. Nu e nevoie de calcule complicate pentru a dovedi asta, e suficient să ne uităm ce s-ar intămpla dacă salariile ar fi de 500-600 de euro, ca in Polonia, şi nu de 300 de euro, ca la noi sau ca la ruşi. Păi, atunci mărfurile alimentare ar reprezenta 20%, nu 36,5% din total. Este deci logic să abunde consumul de păine, fiindcă preţul ei e la o treime din media zonei euro, nu cum e preţul cărnii - la două treimi. Şi atunci cănd păinea - produsul cu cea mai mare pondere in coş - se scumpeş
