Duminica, la Pristina, relativ aproape de Romania, provincia sarba Kosovo si-a proclamat independenta. State occidentale, in frunte cu SUA, anunta ca vor recunoaste noua tara proaspat aparuta in ciuda reglementarilor OSCE. In schimb, de la Moscova sau Belgrad se aud proteste. Acestor proteste li se alatura Romania, care refuza sa recunoasca noua formatiune de drept international aparuta. Precedentul Kosovo, asa cum este el deja numit, produce efecte: Abhazia si Osetia de Sud vor, la randul lor, independenta. Se vorbeste deja de un fenomen al feudalizarii la nivel european. In state precum Belgia sau Spania, diversele minoritati pot profita pentru a-si afirma propriile identitati. Cazul Rusiei este insa cel mai complicat, fiindca acest stat este singurul in cadrul caruia se poate pune problema unor gesturi similare. Elementul care conteaza major in evolutiile viitoare din Europa civilizata este acordul comun al partilor, asa cum a fost el definit de OSCE, si care a fost ignorat de aceasta proclamare unilaterala a independentei. In cazul in care situatia din Kosovo va fi oficializata de marile state, foarte probabil criza de legitimitate a cadrului institutional international (in special ONU) va deveni acuta. Dar aceasta nu mai este de mult timp o surpriza, interesul statelor pentru refacerea unui cadru international legitim fiind subsumat intereselor proprii. La nivelul cetatenilor obisnuiti, aceasta evolutie are implicatii majore, fiindca se refera inclusiv la modul in care fiecare stat isi poate proteja securitatea frontierelor.

Cum este abordata aceasta problema in Romania? Simplificat: ipocrit. La adapostul unor explicatii generale, foarte putini politicieni au curaj sa spuna care este miza reala. Reprezentantii guvernului, presedintia, dar si liderii principalelor partide se refera la cazul Kosovo intr-o maniera eliptica. Cu totii sustin ca este normal