Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", sunt serbaţi, luni, de creştinii din toată lumea, fie ei ortodocşi sau romano-catolici.
Cu această ocazie, Patriarhia din Bucureşti îşi sărbătoreşte şi hramul istoric, iar Preafericitul Patriarh Daniel va ţine o liturghie înconjurat de un sobor de preoţi, pe un podium special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.
Tot luni, se împlinesc 10 de ani de când PF Teoctist a primit în dar părticele din moaştele Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena. Acestea au fost scoase luni dimineaţă în procesiune, fiind aşezate pe baldachinul din apropierea Catedralei şi vor rămâne aici până la sfârşitul zilei.
Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena pentru creştini
Împăratul Constantin şi mama sa, Elena, sunt cunoscuţi de creştini drept primii conducători ai Imperiului Roman care au avut această religie şi care i-au protejat pe cei ce credeau în Hristos.
Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, pentru Mediafax.
Elena, "mână de fier şi credinţă tare"
Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, "cu mână de fier şi credinţă tare", s-a aflat în permanenţă în umbr