În timp ce oamenii legii din România erau anchetaţi până de curând chiar şi pentru focuri de avertisment, colegii lor occidentali pot folosi armele oricând e nevoie. Sursa: ReutersSursa: Răzvan Vălcăneanţu

1 /.

Cazul interlopului brăilean ucis de glonţul - ieşit accidental, se pare - din arma unui poliţist redeschide o discuţie neîncheiată încă nici în democraţii mai vechi. Dreptul de viaţă şi de moarte al unui om asupra altor oameni nu poate naşte decât controverse aprinse. Evenimentele de acest fel declanşează întotdeauna întrebarea: exces de zel din partea autorităţilor sau măsură necesară pentru siguranţa cetăţeanului?

Situaţia poliţistului român s-a schimbat radical odată cu instalarea lui Dan Nica la şefia Ministerului Administraţiei şi Internelor. Fie că a încercat să-i facă pe plac preşedintelui Traian Băsescu - care, la finalul ceremoniei de învestire, le cerea poliţiştilor „să fie mai duri cu infractorii şi să nu se teamă să facă uz de armă, atunci când este cazul” - fie din proprie iniţiativă, Nica i-a încurajat pe oamenii legii să tragă împotriva infractorilor, în plină stradă. Le-a oferit, în schimb, prime în bani.

Asta, după ce, ani buni, poliţiştii au fost puşi în multe situaţii de-a dreptul penibile, deoarece s-au temut să folosească armele chiar şi împotriva răufăcătorilor care i-au atacat: aveau de-a face imediat cu anchete interminabile, care-i scoteau din activitate pentru câteva luni, anchete susţinute de o lege care prevede ca poliţiştii să fie cercetaţi chiar şi pentru focurile de avertisment.

„Este posibil ca acum să existe şi abuzuri, însă fiecare dintre noi va răspunde, în cele din urmă, pentru ceea ce face. În ultimii ani, oamenii au pierdut respectul pentru cei care trebuie să aplice legea şi care nu mai reacţionau nici măcar atât cât le permitea legea. Respectul nu poate fi redobând