În realitate, ne putem întreba în ce măsură criza internaţională nu va ajunge să îi pe ruşi şi să îmbunătăţească substanţial raporturile Occidentului cu ei. În timp ce toate privirile experţilor sunt îndreptate către America, marea criză economică sapă în profunzime, ţară după ţară. Deocamdată, este prea devreme pentru a face inventarul, dar ar fi surprinzător ca, printr-un efect de contralovitură, degringolada circuitelor financiare mondiale să nu modifice substanţial datele geostrategice în mai multe zone de pe glob. Primul caz care vine în minte este cel al Rusiei. A fost de ajuns să îşi pună în aplicare operaţiunea de invadare a Georgiei, ca să dea senzaţia că este invincibilă. Am asistat astfel la un incredibil balet al aroganţei vreme de mai multe săptămâni, timp în care băncile ruseşti au primit lovituri puternice. De la 1 septembrie şi până la 10 octombrie, Bursa din Moscova a scăzut cu 50%, fiind vorba de una dintre cele mai puternice căderi la nivel mondial, fapt pe care Kremlinul, ce ţine încă foarte strâns frâiele mass-media, face tot posibilul să îl ascundă.
Regimurile autoritare, se ştie, fac tururi de forţă în perioade de criză: ajutorul pe care Rusia l-a acordat recent Islandei a dat naştere unui adevărat delir patriotic, care însă nu este altceva decât o perdea de fum. Pentru că saltul în jos este evident. Marile bănci din Rusia se arată incapabile să oprească retragerea capitalurilor străine, în special cele americane şi britanice, fapt ce nu se explică doar prin căderea cursurilor, ci şi prin diminuarea încrederii în “casa Rusia”. Ceea ce, din punct de vedere diplomatic, Occidentul nu a luat în considerare până acum, adică punerea în practică a unor măsuri de retorsiune economică după episodul Georgia face acum piaţa însăşi.
În realitate, ne putem întreba în ce măsură criza internaţională nu va ajunge să îi “calmeze” pe
